De la 7 la 10 luni

 

Bebe stå singur în şezut şi începe să se deplaseze, in patru labe in majoritatea timpului sau in alte feluri, adesea amuzant de urmărit, särind pe fund. de exemplu. În orice caz, este atras de obiecte şi de situații spre care se indreaptă în felul lui! Explorează în permanentă mediul înconjurător şi doreste så atingă totul. Datorită creşterii perimetrului său de explorare, se dezvoltă coordonarea motrică. Capacitatea de prindere devine din ce in ce mai precisă, deoa- rece este capabil să-şi folosească şi vârful degetelor, Reuşeşte acum să dea drumul obiectelor şi să le treacă dintr-o mână în alta. De asemenea, se distrează aruncandu-le sau ducându-le la gură şi pregăteşte, astfel, sosirea noilor incisivi. Caută se se ridice şi exersează să stea în picioare. Se joacă adesea cu picioarele Vederea sa a devenit la fel de performantă ca aceea a adulților şi joacă un rol primordial in dezvoltarea lui. căci ochiul a devenit organul de percepție cel mai important şi mai folosit de copil.

Acum el distinge perfect nuanțele de culori şi îi place să compare formele Este interesat să observe detalii şi asta îi dezvoltă acuitatea vizuală la cunoştintă de propriul său corp şi începe să se găsească în spațiu, având din ce in ce mai multe repere.

Incepe să arate cu degetul, ceea ce reprezintă o etapă importantă a dezvoltării limbajului, el căutând astfel să iniţieze un dialog cu persoana careia ii arată ceva. Dorește să i se numească sau să i se aducă obiectele pe care le arată.

Este, de asemenea, perioada în care copilul îşi dezvoltă capacitatea de a înțelege ''permanența obiectului", adică faptul că acel obiect există mereu,chiar şi când el nu-l mai vede. Mult timp el a crezut că ceea ce nu mai vedea dispărea și deci nu mai exista. Este un stadiu pe parcursul căruia copilului ii place să caute şi să găsească obiecte, să constate alternanța prezenţei şi a absenţei lor, ii place succesiunea aparițiilor şi a disparițiilor. A venit momentul să vă jucați de-a ascunselea, in special cu fața ascunsă în mâini-o mare sursă de bucuriel

Tot in această perioadă copilul începe să facă diferenţa între persoanele pe care le cunoaşte bine şi noile figuri. Câteodată este puțin neliniştit în faţa persoanelor necunoscute. Manifestă o rezervă pe care unii o iau drept frică. dar care este mai degrabă o prudență care se naşte din faptul că micuțul işi dă seama încet-incet că el este o persoană distinctă de apropiații lui. Acum îşi conştientizează individualitatea. Dacă nevoia sa de a fi liniştit atunci când întâlneşte o persoană nouă nu este luată în considerare in acest stadiu, copilul poate dezvolta o anumită anxietate. Este deci important să nu fie bruscat în acel moment, nici să i se impună să meargă în braţele persoanelor care-i sunt mai puțin familiare.
Copilul nu este o jucărie de plus pe care o poți lua fără s-o previi sau fără acordul său! El este o persoană care aspiră la a fi luată în considerare. Ceea ce ii place cel mai puțin este să fie luat prin surprindere fără ca măcar să fi fost stabilit un contact vizual. Și este foarte normal. Lăsându-i timp să facă cunoștință, totul se petrece mai uşor, căci copilul se simte respectat. Această teamă faţă de noile figuri este mai degrabă un semn bun, ea arătând că micutul este pe cale să ia cunoștință de el însuşi. Este de asemenea momentul în care îi face mare plăcere să se recunoască în oglindă şi să se ataşeze de anumite jucării pe care le recunoaşte şi care îi dau o stare de linişte.

În ceea ce priveşte limbajul, el începe să pronunţe silabe de tipul ma, ta, pa, da, ba.... apoi suite de silabe ca mamama sau tatata. Începe chiar să asocieze gesturi cu gângurelile sale.